In legatura cu Planul de actiuni privind realizarea Strategiei de cominicare cu privire la intergrarea europeana a Republicii Moldova pentru anul 2009 din Liceul Teoretic “Ana Muntean” in luna mai se desfasoara un sir de actiuni legate de informarea elevilor cu originea si obiectivele Uniunii Europene,de asemenea elevii pregatesc pentru data de 8 mai-Ziua Europei gazete de perete in care sa reflecte viata Europei .Va aducem la cunostinta un material cu tema:
Originea Uniunii Europene si obiectivele ei
Uniunea Europeana (UE) este o comunitate de state europene independente, astazi in numar de 27, reunite in jurul unor valori politice, economice, culturale si sociale comune, in urma procesului de cooperare si integrare inceput in 1951, odata cu semnarea Tratatului de la Paris.
Organizarea relatiilor intre statele membre si intre popoarele lor intr-o maniera coerenta si pe baza solidaritatii dintre ele este misiunea de baza a Uniunii Europene.
Obiective Principale:
• sa promoveze progresul economic si social (piata unica a fost stabilita in 1993; moneda unica a fost lansata in 1999);
• sa afirme identitatea Uniunii Europene pe scena internationala (prin ajutorul umanitar catre tarile ce nu sunt membre, politica externa si de securitate comuna, actiunea in crizele internationale; de asemenea, prin pozitii comune in cadrul organizatiilor internationale);
• sa introduca cetatenia europeana (care nu va inlocui cetatenia nationala, ci o va completa si va conferi un numar de drepturi civile si politice cetatenilor europeni);
• sa extinda zona libertatii, securitatii si justitiei (legat de operatiunile de pe piata interna si, mai ales, de libertatea de miscare a persoanelor);
• sa pastreze si sa intareasca legislatia UE existenta (intreaga legislatie adoptata de institutiile europene, impreuna cu tratatele fundamentale).
Istoria Uniunii Europene, asa cum rezulta din Raportul general asupra activitatilor Uniunii Europene, se bazeaza pe cronologia celor mai importante realizari ale Uniunii si institutiilor sale. De la declaratia lui Robert Schuman, din anul 1950, pana la primele valuri de aderare din anii '70 si '80, de la instituirea Pietei Unice in 1993 pana la lansarea monedei euro in 1 ianuarie 1999 si deschiderea negocierilor de aderare cu tarile Europei Centrale si de Est. 16 iulie: Este adoptata "Agenda 2000 - pentru o Europa mai puternica si mai extinsa", care trateaza reforma institutionala a UE, prezinta viziunea asupra extinderii Uniunii si opiniile Comisiei cu privire la cererile de aderare la UE ale celor zece tari central europene. artie Comisia Europeana recomanda ca numai 11 state din cele 15 membre sa adopte euro drept moneda unica de la 1 ianuarie 1999. La 30 martie la o reuniune la nivelul ministrilor de externe se ia decizia de a se lansa procesul de largire a U.E. prin luarea in considerare a celor 10 state solicitante si in plus a solicitarii facute de Cipru
mai 1998 un Consiliu Special decide ca 11 state membre ale U.E. intrunesc conditiile necesare pentru adoptarea unei monede unice. Urmand acestei decizii, guvernele acestor 11 state au ales presedintele, vicepresedintele si pe ceilalti membri ai Consiliului de Administratie ai Bancii Centrale Europene, cu sediul in Germania. Aceasta banca a fost infiintata la 1 iunie 1998.
15 - 16 iunie are loc o reuniune a Consiliului European la Cardiff, stabilind elementele esentiale ale strategiei U.E. pentru continuarea dezvoltarii economice si a reformei economiei astfel incit sa se promoveze cresterea economica, prosperitatea, sa se creeze noi locuri de munca si sa sporeasca protectia sociala. S-au identificat caile prin care institutiile europene sa fie mai aproape de oameni, s-a stabilit cadrul general pentru negocierile cu privire la Agenda 2000 si s-a lansat o noua dezbatere cu privire la dezvoltarea viitoare a Uniunii.
4 noiembrie: Primele Rapoarte anuale referitoare la stadiul de indeplinire a conditiilor de aderare la UE. In decembrie Comisia Europeana decide constituirea unei asociatii comunitare care sa acorde asistenta destinata reconstructiei in zona Balcanilor Occidentali (Programul CARA). In 10 si 11 decembrie 1999 are loc o reuniune a Consiliului European la Helsinki, la care se decide inceperea concomitenta a negocierilor destinate admiterii in U.E. a Romaniei, Slovaciei, Letoniei, Lituaniei, Bulgariei si Maltei si sa ii fie recunoscuta Turciei cererea de admitere in uniune. Cele 6 tari cu care au inceput astfel negocierile se alatura unui grup de alte sase state (Ungaria, Slovenia, Polonia, Estonia, Cipru si Slovacia) cu care convorbirile incepusera anterior. In acest fel nu se mai face o departajare a candidatilor la aderare inainte de negocierile propriu-zise. Durata acestora va fi insa determinata de performantele fiecarei tari candidate in parte si apreciate in mod individual. Continua colaborarea cu Statele Unite ale Americii si Canada dar si cu China, discutindu-se despre primirea Chinei in Organizatia Mondiala a Comertului cit si despre intarirea legaturilor economice dintre U.E. si aceasta tara.
1 ianuarie 2002: monedele si bancnotele euro intra in circulatie in cele 12 state participante la zona euro: Austria, Belgia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia si Spania.
28 februarie: perioada circulatiei monetare duale ia sfarsit si euro devine singura moneda a celor 12 state participante la zona euro. Are loc, la Bruxelles, sesiunea inaugurala a Conventiei privind Viitorul Europei.
Vectorul european al politicii externe al Republicii Moldova reprezintă astăzi cel mai în vogă subiect atât în cercurile politice cât şi în cele academice. După ce Acordul de Parteneriat şi Cooperare (APC), document ce stabileşte baza juridică a relaţiilor RM-UE, se apropie de faza lui finală, Chişinăul şi Bruxelles-ul au demarat procesul de reflectare privind negocierea unui nou cadru juridic. Totodată, partea moldovenească şi-a formulat deja poziţia sa, solicitând un Acord de Asociere, care ar prevede o perspectivă clară de aderare la UE pentru ţara noastră.
Deşi au fost evidenţiate progrese remarcabile înregistrate de autorităţile moldoveneşti în realizarea Planului de Acţiuni RM-UE, refrinduse la evoluţiile pozitive în implementarea reformelor politice şi economice în ţara noastră, oficialii europeni au menţionat că autorităţile moldoveneşti urmează să persevereze în procesul de implementare a reformelor în domeniile justiţiei, combaterii corupţiei, al libertăţii mass-media, în impulsionarea climatului de afaceri. Important este că în cadrul reuniunii s-a decis iniţierea procedurii de reflecţii pe marginea viitorului acord-cadru dintre Moldova şi Uniunea Europeană
O iniţiativă care ar reprezenta un real progres pentru Republica Moldova în vederea realizării unor reforme ce ar apropia ţara noastră de standardele europene este Parteneriatul Estic al UE. Parteneriatul Estic al UE constituie o nouă iniţiativă polono-suedeză ce intenţionează să contrabalanseze proiectele UE privind Uniunea Mediteraniană susţinute de actualul preşedinte al Franţei. Acesta nu include în sine o perspectivă de integrare europeană ci mai degrabă posibilitatea de a implementa unele reforme ce ulteior ar permite ţărilor vizate să se integreze mai uşor. Iniţiativa polono-suedeză implică tratarea estului drept o entitate uniformă, care urmează a primi fonduri pentru implementarea proiectelor transnaţionale şi regionale. Ideea este de a echilibra aspectele deja stipulate în Politica Europeană de Vecinătate într-un cadru bilateral, respectiv UE şi ţara parteneră. Un element nu mai puţin important este faptul că rezultatele vor fi evaluate în raport cu standardele UE, iar aceasta impune Moldovei o responsabilitate mai mare în ceea ce priveşte iniţierea şi implementarea reformelor, ea fiind direct responsabilă de un eventual eşec.
Relaţiile de colaborare dintre UE si Republica Moldova s-ar putea dezvolta mult mai rapid daca ar exista o unitate de idei şi o cooperare fructuoasă între elitele politice. Moldova ar trebui să profite de toate oportunităţile ce i se oferă nu doar declarativ dar şi practic indiferent de conjunctura politică internă. Un efort depus din partea tuturor structurilor guvernamentale şi neguvernamentale ar reprezenta o fortificare a acţiunilor şi un efect neîntârziat. |
